Cele mai gustoase flori, nu-s panseluteleee nici trandafiiiirii … As zice ca sunt florile de dovlecei.

Prima data le-am incercat in Grecia, in vacanta, in Pelion. Intr-o zi, am fugit de plaja si am preferat racoarea si linistea unui sat de pe colina muntoasa, cu o piata centrala umbrita de un platan urias. In usa restaurantului, care se pregatea pentru mesele de peste zi, am vazut o ladita cu cele mai proaspete flori de dovlecei. Seara a fost prima portie comandata, si nu am regretat.

Reteta n-am aflat-o de la ei, sunt zgarciti cu secretele bucatariei, dar am gasit ceva similar intr-o veche culegere de retete manastiresti, scrisa de Parintele Dositheos, de la Manastirea Tatarnis din Muntele Athos (cartea mea de bucate de suflet).

250 g orez cu bob rotund

100 g ulei de masline

2 cepe, 3 catei de usturoi, 2 morcovi

verdeata (marar, patrunjel, menta proaspata )

1 lamaie mare

Florile de dovlecei se spala bine si li se scoate pistilul. Pentru umplutura, ceapa si morcovii se dau pe razatoarea mica si se calesc impreuna cu orezul, usturoiul, apoi se adauga verdeata si la sfarsit 1/2 de lamaie. Florile se vor umple fara sa fie oparite in prealabil. Se pot fierbe fie pe foc in cratita, fie in vas de lut / yena la cuptor (a doua variant e mai gustoasa), in putina zeama de supa, stropite cu ulei de masline + restul de suc de lamaie adaugat la sfarsit.

Cred ca ar merge si o varianta mai dulceaga, avand in plus un pumn de stafide, condimentata cu nucsoara rasa. Incercam data viitoare.